Grupul Sigma și pedagogia vizuală experimentală

Vă invităm la prezentarea 𝐆𝐫𝐮𝐩𝐮𝐥 𝐒𝐢𝐠𝐦𝐚 𝐬̦𝐢 𝐩𝐞𝐝𝐚𝐠𝐨𝐠𝐢𝐚 𝐯𝐢𝐳𝐮𝐚𝐥𝐚̆ 𝐞𝐱𝐩𝐞𝐫𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥𝐚̆ a criticului și istoricului de artă 𝐈𝐥𝐞𝐚𝐧𝐚 𝐏𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥𝐢𝐞. La începutul anilor 1960, Timişoara devenise unul dintre cele mai dinamice centre ale artei contemporane româneşti, fapt datorat în bună măsură şi stabilirii în oraş a unui număr considerabil de tineri artişti, animaţi de dorinţa schimbării vieţii culturale prin promovarea unor noi concepte vizuale. Ştefan Bertalan şi Constantin Flondor deveniseră în acelaşi an profesori şi colegi la Liceul de Artă din Timişoara, motiv pentru care între ei s-a construit o relație de prietenie și de colaborare încă de tipuriu. Temele comune de cercetare şi problemele vizate de ei în acei ani, au fost dezvoltarea unui modalităţi de înţelegere şi de analiză, apoi de conceptualizare a naturii şi găsirea unor echivalenţe în limbajul abstract. După ce studiaseră și asimilaseră teoriile artistice ale Școlii de la Bauhaus, ale lui Paul Klee și Wassily Kandinski în special, interesul lor comun se îndrepta spre noile probleme ale limbajului plastic, către interdisciplinaritate, către noile tehnologii sau către domenii teoretice de cercetare (conceptul de algoritm, de bionică, de cibernetică). În 1969, Bertalan şi Flondor au luat hotărârea să înființeze grupul Sigma, din dorinţa de a realiza mai multe proiecte comune. Cei doi invită mai mulţi tineri profesori de la Liceul de Artă să li se alăture, grupul îmbogăţindu-se cu Doru Tulcan, Elisei Rusu şi Ion Gaita.

Inclusă ca un punct important în programul grupului Sigma, pedagogia artistică avea în vedere educarea tinerilor într-un sistem deschis, pluridisciplinar, încercând estomparea diferenţelor dintre elev şi profesor. Problemele de atelier ale artiştilor-profesori erau dezbătute şi studiate în clasă. Asemeni Şcolii Bauhaus, unul dintre punctele principale ale educaţiei artistice în liceul timişorean era studiul formelor, realizat prin diferite experimente plastice. Natura era cercetată în cele mai neaşteptate aspecte şi transpusă cu mijloace tradiţionale (desen etc.), dar şi mai moderne (fotografie şi film). Investirea formelor cu o componentă de util a dat naştere preocupărilor pentru proiectare şi design, ca de altfel şi intervenţia in mediul psiho-social. Mediul ambient devine obiect de cercetare, dar şi domeniu de manifestare. Influenţa grupului Sigma asupra Liceului de Artă din Timişoara a fost hotărâtoare nu numai pentru instituția în cauză, dar și pentru învățământul artistic din țară la vremea respectivă.

𝐼𝑙𝑒𝑎𝑛𝑎 𝑃𝑖𝑛𝑡𝑖𝑙𝑖𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑐𝑟𝑖𝑡𝑖𝑐 𝑠̦𝑖 𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑐 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑎̆, 𝑝𝑟𝑜𝑓𝑒𝑠𝑜𝑟 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑜𝑐𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑎 𝐹𝑎𝑐𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝐴𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝑈𝑛𝑖𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑉𝑒𝑠𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑇𝑖𝑚𝑖𝑠̦𝑜𝑎𝑟𝑎, 𝑐𝑢𝑟𝑎𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑒𝑛𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎̆. 𝐼̂𝑛𝑡𝑟𝑒 2000-2010 𝑎 𝑓𝑎̆𝑐𝑢𝑡 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑙𝑖𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑎𝑙 𝑟𝑒𝑣𝑖𝑠𝑡𝑒𝑖 𝑜𝑛𝑙𝑖𝑛𝑒 𝐴𝑅𝑇𝑀𝑎𝑟𝑔𝑖𝑛𝑠. 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑛𝑐𝑒 𝑠̦𝑖 𝑏𝑜𝑑𝑦 𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑒𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑓𝑒𝑠𝑡𝑖𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑍𝑜𝑛𝑎. 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑎 𝑑𝑒 𝐸𝑠𝑡 (1993-2002) 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑠̦𝑖 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎, 𝑎𝑙𝑎̆𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑛𝑐𝑒-𝑢𝑟𝑖, 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑃𝑎̆𝑚𝑎̂𝑛𝑡𝑢𝑙 (1992) 𝑠̦𝑖 𝐵𝑜𝑟𝑑𝑒𝑟𝑙𝑖𝑛𝑒 (2009). 𝐶𝑢𝑚 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑒𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑒𝑛𝑡𝑎𝑡𝑎̆ 𝑐𝑎̆𝑡𝑟𝑒 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑎 𝑑𝑒 𝐸𝑠𝑡, 𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑙𝑒𝑠 𝑠𝑢𝑏 𝑟𝑒𝑔𝑖𝑚𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑠𝑡𝑒, 𝑎 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡 𝑐𝑎𝑟𝑡𝑒𝑎 𝐴𝑐𝑡̦𝑖𝑜𝑛𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙 𝑖̂𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑖̂𝑛 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑠𝑚𝑢𝑙𝑢𝑖 (𝐸𝑑𝑖𝑡𝑢𝑟𝑎 𝐼𝑑𝑒𝑎, 𝐶𝑙𝑢𝑗-𝑁𝑎𝑝𝑜𝑐𝑎, 2000; 2002), 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑠𝑡𝑢𝑑𝑖𝑖 𝑠̦𝑖 𝑎𝑟𝑡𝑖𝑐𝑜𝑙𝑒 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡𝑒𝑖 𝑡𝑒𝑚𝑒. 𝐴 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑖𝑡 𝑙𝑎 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑆𝑢𝑏𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑃𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑐𝑒𝑠. 𝐴𝑟𝑡 𝑢𝑛𝑑𝑒𝑟 𝐶𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛𝑠 𝑜𝑓 𝑃𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑅𝑒𝑝𝑟𝑒𝑠𝑠𝑖𝑜𝑛: 60𝑠-80𝑠 / 𝑆𝑜𝑢𝑡ℎ 𝐴𝑚𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎 / 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑒 (𝐻𝑎𝑡𝑗𝑒 𝐶𝑎𝑛𝑡𝑧, 2010), 𝐼𝑜𝑛 𝐺𝑟𝑖𝑔𝑜𝑟𝑒𝑠𝑐𝑢. 𝑂𝑚𝑢𝑙 𝑐𝑢 𝑜 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟𝑎̆ 𝑐𝑎𝑚𝑒𝑟𝑎̆ / 𝑇ℎ𝑒 𝑀𝑎𝑛 𝑤𝑖𝑡ℎ 𝑎 𝑆𝑖𝑛𝑔𝑙𝑒 𝐶𝑎𝑚𝑒𝑟𝑎 (𝑆𝑡𝑒𝑟𝑛𝑏𝑒𝑟𝑔 𝑃𝑟𝑒𝑠𝑠, 𝐵𝑒𝑟𝑙𝑖𝑛 2013), 𝑁𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙 𝐻𝑖𝑠𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒𝑠: 𝑇𝑟𝑎𝑐𝑒𝑠 𝑜𝑓 𝑡ℎ𝑒 𝑃𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙, (𝑀𝑈𝑀𝑂𝐾, 𝑉𝑖𝑒𝑛𝑎, 2017), 𝑃𝑒𝑟𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑛𝑐𝑒 𝐴𝑟𝑡 𝑖𝑛 𝑡ℎ𝑒 𝑆𝑒𝑐𝑜𝑛𝑑 𝑃𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐 𝑆𝑝ℎ𝑒𝑟𝑒. 𝐸𝑣𝑒𝑛𝑡-𝑏𝑎𝑠𝑒𝑑 𝑖𝑛 𝐿𝑎𝑡𝑒 𝑆𝑜𝑐𝑖𝑎𝑙𝑖𝑠𝑡 𝐸𝑢𝑟𝑜𝑝𝑒 (𝑅𝑜𝑢𝑡𝑙𝑒𝑑𝑔𝑒, 𝐿𝑜𝑛𝑑𝑟𝑎, 2018), 𝑖𝑎𝑟 𝑚𝑎𝑖 𝑟𝑒𝑐𝑒𝑛𝑡 𝑃𝑎𝑢𝑙 𝑁𝑒𝑎𝑔𝑢 – 𝑇ℎ𝑒 𝑀𝑜𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑝ℎ, 𝐽𝑅𝑃/𝐸𝑑𝑖𝑡𝑖𝑜𝑛𝑠, 𝐺𝑒𝑛𝑒𝑣𝑎, 2023.
𝐼𝑙𝑒𝑎𝑛𝑎 𝑃𝑖𝑛𝑡𝑖𝑙𝑖𝑒 𝑎 𝑎𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑎𝑠𝑒𝑚𝑒𝑛𝑒𝑎 𝑡𝑒𝑚𝑎 𝑎𝑣𝑎𝑛𝑔𝑎𝑟𝑑𝑒𝑖 𝑟𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑒𝑠̦𝑡𝑖 𝑎 𝑎𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟 1970, 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑖𝑛 𝑇𝑖𝑚𝑖𝑠̦𝑜𝑎𝑟𝑎, 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎̂𝑛𝑑 𝑐𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒 𝑎𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎 𝑜𝑝𝑒𝑟𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑙𝑢𝑖 𝑃𝑎𝑢𝑙 𝑁𝑒𝑎𝑔𝑢, 𝑅𝑜𝑚𝑎𝑛 𝐶𝑜𝑡𝑜𝑠̦𝑚𝑎𝑛, 𝑆̦𝑡𝑒𝑓𝑎𝑛 𝐵𝑒𝑟𝑡𝑎𝑙𝑎𝑛 𝑠̦𝑖 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝐹𝑙𝑜𝑛𝑑𝑜𝑟. 𝐼̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑠𝑒𝑛𝑠, 𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑢𝑙𝑡𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎̆ 𝑡𝑒𝑚𝑎̆ 𝑠𝑐𝑟𝑖𝑖𝑛𝑑 𝑠̦𝑖 𝑛𝑢𝑚𝑒𝑟𝑜𝑎𝑠𝑒 𝑒𝑠𝑒𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎𝑡𝑎𝑙𝑜𝑎𝑔𝑒 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̦𝑖𝑖, 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑢𝑚 𝑠̦𝑖 𝑚𝑜𝑛𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑖. 𝐸𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑢𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑙𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑎 𝑢𝑟𝑚𝑎̆𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑒: 𝑆̦𝑡𝑒𝑓𝑎𝑛 𝐵𝑒𝑟𝑡𝑎𝑙𝑎𝑛. 𝐷𝑟𝑢𝑚𝑢𝑟𝑖 𝑙𝑎 𝑟𝑎̆𝑠𝑐𝑟𝑢𝑐𝑒 (𝐹𝑢𝑛𝑑𝑎𝑡̦𝑖𝑎 𝑇𝑟𝑖𝑎𝑑𝑒, 𝑇𝑖𝑚𝑖𝑠̦𝑜𝑎𝑟𝑎, 2011), 𝑆̦𝑡𝑒𝑓𝑎𝑛 𝐵𝑒𝑟𝑡𝑎𝑙𝑎𝑛. 𝑉𝑖𝑠𝑢𝑎𝑙 𝑆𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑢𝑟𝑒𝑠 (1960-2000) (𝐾-𝑊𝑒𝑠𝑡 𝑉𝑒𝑟𝑙𝑎𝑔, 𝐸𝑠𝑠𝑒𝑛, 2020) 𝑠̦𝑖 𝐶𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑖𝑛 𝐹𝑙𝑜𝑛𝑑𝑜𝑟. 𝑊𝑒𝑔𝑒 𝑧𝑢𝑟 𝐹𝑜𝑟𝑚 (𝐾-𝑊𝑒𝑠𝑡 𝑉𝑒𝑟𝑙𝑎𝑔, 𝐸𝑠𝑠𝑒𝑛, 2022).